 |
|
 |
|
Michiru Friendly White Tenshi


Data inscrierii: 18/Dec/2006 Mesaje: 251 Localitate: In my imaginary world
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: Light and Darkness |
|
|
M-am hotarat si eu in sfarsit sa imi postez undeva povestea creata, iar singurul loc la care m-am gandit a fost acest forum deoarece voi imi sunteti niste prietene teribil de apropiate si stiu k ma veti ajuta fara nicio problema. Nu e structurata pe capitole deoarece abia m-am apucat de el si il voi imparti abia dupa ce il termin ... asta fiind Dumnezeu stie cand! >_<
Asa k ... sa incepem!
Ideea la aceasta poveste a fost sa aiba o morala cat mai profunda ... dar imaginatia mea este atat de limitata incat ... m-am limitat (scuzati de repetitie) la o idiotenie suficient de comerciala ... Dumnezeu cu mila ce mi-o fi iesit aici,dar sper sa va placa!
Enjoy! ^_^
Personajul de seamă -Mihaela Zaharia Maria-
Intuneric si lumina
Exista undeva, in Universul indepartat, un loc in care focul, apa, aerul, pamantul si metalul se intrepatrund, formand un spatiu mirific. Legenda spune ca acest loc a fost creat de catre zei pentru a fi folosit in scopuri de initiere a muritorilor.
Conform legendei,acest fapt are loc o singura data la un mileniu.
Dar ... oare ... legenda este adevarata? ... Sau e o simpla poveste de adormit copiii?
-Istoria devine poveste, povestea devine legenda, legenda se transforma in mit ... si mitul din nou istorie ... pana la sfarsitul timpurilor ...-
Noul mileniu a inceput. Intamplarea ce urmeaza sa aibe loc deja incepe. Ne aflam in cel de-al treilea mileniu, deja știut ca fiind mileniul vitezei. Tehnologia avanseaza cu fiecare zi care trece, iar adolescentii in mod special sunt cei care manuiesc cel mia bine aceasta putere.
Lumea a devenit deja una materiala. Spiritualitatea a fost inlaturata aproximativ complet cu susținerea oamenilor de stiinta,iar oamenii de rand nu se gandesc decat la bani,mancare si lux. Rare sunt ființele care mai trec pe la biserica si care sunt absolut interesati de spiritualitate si de ceea ce ar putea sa ii astepte in bine-cunoscuta "lume de dincolo".
O astfel de persoana e Mihaela Zaharia Maria, o fata de 16 ani,inalta,slaba, cu par lung, ondulat, roscat, ochi verzi asemeni aventurinului, patrunzatori si calmi. Are o fira blanda, mereu ajuta la nevoie si este foarte curioasa cand vine vorba de mulțimea ingerilor si a nevazutului, o lume ascunsa in mister, omenirea Cerurilor.
Si ... astfel ... incepe povestea noastra.
Intr-o zi insorita de vara (nota autorului:e atat de neinspirat inceputul asta T_T) , dupa terminarea anului scolar,Mihaela propusese o plimbare in parc cu prietena ei buna, Simona, o fata nu cumplit de inalta, insa care se considera nespus de smechera,mereu imbracata in cele mai de firma haine din oras, si , ceea ce ii era specific ei, o groaza de bratari la mana si lanturi la gat. Fata cu parul de colorație panei de corb si ochi caprui avea obsesia hainelor, cumparaturilor si a banilor in general. Cu ajutorul unui tata foarte bogat ce pleca in strainatate cu scopul de a face afaceri, fata este cea mai rasfatata.
-Pa , mami! Am iesit la plimbare cu Simona!
-Bine,draga! Sa iei banii din hol pentru un suc!
-Multumesc! Am plecat! Pa!
-Pa,draga!
Mihaela iesi grabita din apartament, coborand intr-un ritm rapid scarile blocului, tropaiturile rasunand in ecou in toata scara , deranjand , ca de obicei , toti batranii vesnic nemultumiti.
Ajungand intr-un final jos, fata o intalni pe Simona fix la intrare, unde astepta nerabdatoare. Cand o zari pe Mihaela , isi ridica bratul stang , citindu-si ceasul straluctior , cu o tehnologie extrem avansata.
-Ai intraziat un minut si cinzeci si patru de secunde - zise ea stramband din nas. Este intolerabil!
-Scuza-ma, te rog! zise Mihaela. A trebuit sa imi hranesc cainele, pe Alfa.
-Detalii, detalii ... Hai sa mergem.
Cele doua fete pornira la plimbare, picioarele purtandu-le in acelasi parc, ca de fiecare data. Important nu era pe unde mergeau, si ce vorbeau.
-Si? Ai mai vorbit cu Uriel? zise Simona timida, privind-o pe Mihaela doar cu coada ochiului.
-Oh,Uriel ... - se balbai ea. Pai ... nu.
Mihaelei ii veni din nou in minte acea ipostaza a ei de care nu vroia sa isi aduca aminte. Simtea cum sangele i se urca cu viteza la cap.
-Dar de o saptamana il tot ocolesti ... De ce? zise Simona , certand-o. E inalt ... blond! ... cu ochi albastrii!! .. bisericos ... cuminte ... si cu bun simt, nu ca alti idioti care au tupeul sa priveasca in ochii unei fete! Plus ca e de treaba ... si se imbraca bine ...
Dar Mihaela nu asculta. O lasa sa vorbeasca singura. Se gandea in alta parte,la cu totul si cu totul altceva.
-Pamantul cu Mihaela! striga Simona deodata, facand-o pe Mihaela sa tresara.
-Scuza-ma, te rog ...
-Ti-era mintea in alta parte,ai? La Uriel,nu?
-Nu! Absolut deloc!
-Demonstreaza!
-Cum?! Nu poti intra in capul meu!
-Atunci fi draguta si zi la ce te gandeai! _________________

Ultima modificare efectuata de catre Michiru la 7.12.2006 19:30, modificat de 1 data in total |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
Michiru Friendly White Tenshi


Data inscrierii: 18/Dec/2006 Mesaje: 251 Localitate: In my imaginary world
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
-scuzati pentru double - post,insa nu ma lasa sa scriu atat de mult intr-un singur post ...
-continuare-
-Pai ... la un vis ... nu foarte recent...
-Ti-ai visat ursitul! exclama Simona. Nu-i corect! Eu am facut nenumarate ritualuri , si tot ...
-Nu , Simona! Eu nu ma gandesc la baieti non stop ca tine! Calmeaza-te odata!
Simona ramasese muta, privind-o lung pe Mihaela care parca revenise la gandul anterior.
"E ciudat ... " isi zise ea. "De ce acelasi vis in fiecare noapte? E ciudat ... "
Se plimbara impreuna in tacere, Simona un pic mai intepata ca de obicei, iar Mihaela visatoare. In caldura torida de vara, Dumnezeu mai facea o minune si lasa vantul sa adie usor printre frunze, astfel caldura era inlaturata pret de cateva momente. Insa Mihaela iesi brusc din dispoziția de visare, simtind o tensiune extrem puternica emanata de Simona.
-S-scuze ca m-am repezit asa la tin ... -incepuse ea,dar Simona o intrerupse.
-Uite-o pe Raphaela!
De undeva din fata lor aparuse deodata o fata de - o inaltime cu Mihaela, satena , cu parul lung si drept, ochii caprui, imbracata cu fuste sau rochii (in acel ocazie purta un tricou mulat si o fusta), ca de fiecare data. Nimeni nu a vazut-o vreodata imbracata in culori stridente sau in pantaloni. Ce mai rationala si matura persoana de 16 ani din tot orasul pe care o puteai intalni nu are cine sa fei decat Raphaela.
-Buna , fetelor! zise ea ajungand in sfarsit la ele si postand un zambet necomplicat pe buze, insa fermecator.
-Buna , Raphaela! o intampina Simona vesela. Te-ai intors asa repede?
Raphaela ofta.
-Pai, da -raspunse ea. N-a fost atat de ideal pe cat ne asteptam. Intr-adevar, piesa cantata de catre noi , corul scolii, a fost cea mai grozava si a ridicat publicul in picioare! Am luat locul intai pe Europa!
-Wow! exclama Mihaela. Felicitari!
-Multumim ... -continua ea. A fost, intr-adevar , un clipă unic pentru noi toti. Sa mergem in Italia, Roma mai precis, sa concuram cu reprezentantii altor tari si sa luam marele premiu .. Dar imi pare rau doar ca excursia a durat atat de putin. Trei zile. Una in care sa facem drumul pan acolo, una in care sa ne pregatim , ajungem la concurs si ne trantim in pat devreme de stress si oboseala si una in care sa ne intoarcem in tara.
-Ce pacat ... - zise Mihaela.
-Da ... -ofta Raphaela. N-am apucat sa ne plimbam nicaieri ... Nimic!
-Eh, lasa, ca ai acum la dispozitie tot acest oras plictisitor pe care il stim dej pe derost, nu-i asa Mihaela? zise Simona, dandu-i un cot in umar Mihaelei.
-Asa e! raspunse ea razand.
- ... si, astfe, am ajuns aici, stiind ca, in ciuda plecarii mele, va veti intalni in obisnuitul loc,la obisnuita ora - zise Raphaela.
-Stii cum se zice - incepu Simona - obiceiurile proaste nu se schimba prea usor!
Raphaela si Simona rasera, insa Mihaela ramase tacuta, privind in jos. Raphaela detecta asta pe loc.
-Mihaela,esti bine? zise ea. Pari cam abatuta ...
-Asa a fost de cand am intalnit-o de dimineata - se baga Simona. Mi-a zis ca l-a ignorat pe Uriel. E de neiertat!
Raphaela se uita un pic la Mihaela , care parea ca nu le asculta,apoi adauga:
-Eu cred ca Uriel nu are nicio legatura cu asta, nu-i asa Mihaela?
In acea clipa, Mihaela tresari. Avea dreptate, insa cum isi daduse seama?
-Uhmmmm ... Vreti sa bem un suc, fetelor? zise ea zambind, incercand sa isi alunge starea de spirit.
Cam atat pentru acum. Din urmatorul post veti putea afla care este visul care ii bantuie mintea Mihaelei atat de mult? Cine e acest Uriel? Tot felul de ciudatenii urmeaza sa ii dea tarcoale Miahelei, facand-o sa fie si mai aeriana ca de obicei ... Oare ce se intampla? Nu miroase a bine ...
Hope you liked it ^_^
Astept critici! _________________
 |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
watergirl Mini kitty tenshi


Data inscrierii: 03/Feb/2007 Mesaje: 50 Localitate: water world
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
pai :: -titlul este misterios so nu imi pot da seama ce mai urmeaza...
-ai imaginatie nu gluma....
-mihaela arata sooper ( adik in poza )
-pana acum totul sunt bine si cred ca de acum in colo o sa fie si mai interesant
-cand mai postezi ca nu mai am rabdare ...
-oricum e interesanta si astept poze si cu baiatul misterios...
- da este inspirata din viata ta ?...sau a celor din jur ?? _________________
 |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
deeutza Golden snow tenshi


Data inscrierii: 15/Noi/2006 Mesaje: 284 Localitate: ...oriunde...
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
wow!!! e foarte mijto!!!
adik chiar ai talent si te pricepi!!! e foarte frumoasa si dabia astept sa scri in continoare _________________ www.regele-shaman101.myforum.ro
 |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
Michiru Friendly White Tenshi


Data inscrierii: 18/Dec/2006 Mesaje: 251 Localitate: In my imaginary world
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
multumesc fetelor! sunteti tare dragute! ^_^
uitati poza cu Uriel:
dar nu el a fost facut pt a fi misterios ... veti vedea un pic mai incolo de ce
Simona (imi pare rau k nu are bratari si lanturi cum am descris-o eu,dar asta e):
Raphaela
Edit
In curand va aparea un baiat misterios si va arata ceva in genul acesta:
Si iata si o asa zisa coperta desenata de mine(aveti grija la ecranul monitorului,s-ar putea sa crape de la "talentul meu exceptional"...
Imi pare rau,dar nu am timp sa continui acum ... dar promit k o voi face curand,cat mai e vacanta!
Mai astept pareri! _________________

Ultima modificare efectuata Michiru la 7.12.2006 19:30, modificat de 2 ori in total |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
mikyangy Golden snow tenshi


Data inscrierii: 24/Dec/2006 Mesaje: 260
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
imi place..... esty talentata....bravo  _________________ www.spioanele4ever.myforum.ro <--clik |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
Kadma_Star Lunar Tenshi Kitty


Data inscrierii: 31/Dec/2006 Mesaje: 158 Localitate: Suceava
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
Este superba aceasta poveste !! M - a dat pe spate ! Nu stiu cum ai reusit sa creezi ceva atat de ... de utopic . E a doua poveste pe care o citesc ( si care " ma misca " ) . Tine - o tot asa !! Abia astept continuarea !!!  _________________ www.MySecretClub4you.piczo.com
 |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
Michiru Friendly White Tenshi


Data inscrierii: 18/Dec/2006 Mesaje: 251 Localitate: In my imaginary world
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
Vai,multumesc fetelor! Nici nu stiti cat de mult ma incanta vorbele voastre! Ma simt atat de bine incat imi vine sa plang de fericire! -(" border="0" />
Bine,atunci! Daca ziceti k va place atat de tare,atunci voi continua povestea!
* * *
Intre vis si realitate
* * *
In intuneric se distingea cu greu doua siluete. Afara, in mijlocul unui fel de camp ciudat, inconjurat de o padure de conifere,ploua cu galeata, picaturile reci de ploaie lovind pamantul , firele de iarba si copacii intr-un mod zgomotos. Silueta din dreapta respira greu,gafaia chiar. Dupa voce , se parea ca era fata. Insa cea din stanga parea dreapta,tzeapana ... parca nimic nu-l deranjase vreodata, daramite gafaielile fetei din fata sa.
-Iti irosesti energia degeaba,fetito - zise cel din stanga , para-se un baiat, cu o voce calma. Era un modest muritor, nu trebuie sa suferi. Nu ai de ce ...
-Si ce? aproape ca sopti fata, vocea ei fiind pierita. Si ce daca era un muritor oarecare? Si tu erai un muritor oarecare. Si eu la fel! Esti un nemernic! Ai atacat pe la spate!
Se auzi un chicot din partea siluetei din stanga.
-Iarta-ma! zise el amuzat. N-am vrut sa te supar. Insa parea o pierdere de oxigen ... sincer!
Fata parea ca gafaia mai tare. De data asta parca plangea, aproape acoperind rapaiala puternica a ploii.
-De ce?! tipa aceasta, in disperare. DE CEEE?!?!?!
* * *
Mihaela se scula speriata in capul oaselor, gafaind speriata. Privi in jurrl ei si observa ca se afla in dormitor,in patul sau.
"A fost doar un vis ... " isi zise ea, respirand usurata. Insa,deodata, simti cum ceva o gadila pe obraji. Se sterse cu mana pe fata si ramase blocata. "Lacrimi?" se intreba ea mirata. "Pentru ce? Chiar atat de voinic a fost visul meu? Si de ce plangea fata aceea atat de tare? Se pare ca pentru un asa-zis muritor ... " Mihaela statu cateva momente nemiscata, incercand sa isi puna gandurile la punct.
"Ciudat este ca am acest vis in fiecare noapte ... " isi zise ea din nou. "Foarte ciudat ... "
Usa camerei se deschise cu un zgomot strident, iar numai capul unei femei roscate , cu parul scurt se arata.
-Te-ai trezit deja?zise ea zambind. Buna dimineata! Hai scoala-te! Azi trebuie sa prind trenul spre capitala,stii doar ca trebuie sa fac tratament,asa ca trebuie sa faci tu cumparaturile azi.
-Buna dimineata,mamico! Nu-i problema,ma scol imediat!
"Cumparaturile..." isi zise ea plictisita. "Exista ceva mai neinteresant?" Se indrepta cu pasi lenesi catre baie,cand dintr-o data un caine alb de tale inalta sari pe ea , doborand-o la pamant. Fata incepu sa rada in timp ce era linsa pe fata, fapt ce ii displacea la culme.
Vai,ce rau imi pare,dar este atat de tarziu si nu mai pot continua ... Si mai si incepe scoala ... va trebui sa aveti rabdare pana cand voi mai posta din nou .... *sigh* _________________
 |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
Sango-chan Golden snow tenshi


Data inscrierii: 10/Dec/2006 Mesaje: 385 Localitate: In the midle of Nowhere
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
Wow!!! Pe mine personal m-ai lasat cu gura deschisa........... Mie imi place de Simona, am vreo 10 poze cu acel personaj... Face parte dintr-o colectie... Nu stiu, poate ca mi-ai dat curajul sa incep sa postez si eu o poveste pe care am inceput-o ...Desi, nu s-ar compara... A ta e minunata!
De ce zici ca imaginatia ta e limitata? Nu e deloc asa...
Continua!
apropo, uite...
 _________________ i belive i can fly... i belive i can touch the sky!
nobody loves me like i am... but, nobody can change me... |
|
 |
|
| Autor |
Mesaj |
 |
|
 |
|
Michiru Friendly White Tenshi


Data inscrierii: 18/Dec/2006 Mesaje: 251 Localitate: In my imaginary world
|
|
 |
|
 |
|
Trimis: 7.12.2006 19:30 Titlul subiectului: |
|
|
-continuare-
-Gata,Alfa! zise ea amuzata. Buna dimineata si tie! Multumesc pentru ajutor, insa ma puteam spala si singura pe fata in dimineata asta!
Cu chiu,cu vai, Mihaela reusi sa dea catelusa jos de pe ea, mangaindu-i blana pufos cu drag,dupa care intra in baie.
O ora mai tarziu, fata se plimba singura cu un cos verde in mana,in super-market-ul din zona locuintei ei, intr-un raion de dulciuri. Mama sa ii daduse mai multi bani ca de obicei, oferindu-i ocazia sa se resfete in fata televizorului in acea zi. Si chiar simtea nevoia de ceva dulce si un film bun care sa ii alunge toate gandurile ciudate legate de visul sau. De ce i se arata tocmai ei aceasta secventa pe care nu o intelegea deloc si care incepea sa o ingrijoreze deja? Baiatul din stanga parea foarte amuzat de situatia tragica a fetei. Dar ... de ce? Razbunare? ... sau pur si simplu rautate? Aceasta intrebare parca nu isi gasea raspunsul, oricat de tare s-ar fi straduit Mihaela sa isi dea seama ...
Insa brusc atentia i se indrepta in alta parte, atat la figurat,cat si la propriu. Simtea o privire insistenta atintita asupra spatelui sau. Fata se intoarse si vazu un baiat inalt, cu parul lung , brunet, prins in coada la spate, imbracat intr-un tricou negru, simplu,mulat si blugi. Desi avea un cos gol in mana, se vedea clar ca nu il interesau cumparaturile ci mai degraba il interesa Mihaela. Statea sprijinit de perete si efectiv nu facea altceva decat sa o priveasca in mod insistent. "Ce e cu ciudatul asta?" se intreba ea,luand pachetul de bomboane si indreptandu-se catre casele de plata, incercand sa-l ignore. Dar,dupa scurt timp iesi din magazin si deja nu mai conta. Briza marii in acea caldura era atat de placuta incat Mihala se relaxa si se indrepta spre casa, nemaigandindu-se la nimic. Se simtea ca si cum toate grijile ei disparusera , se evaporasera in aer. "Asta da viata!" gandi ea, plimbandu-se lejer, hotarandu-se sa o ia pe marginea parcului,unde copacii umbrisera zona, gandind ca plimbarea sa ii fie cat mai placuta. "Fara scoala, fara idioti, fara stress, fara teme ... Doar eu, cele mai bune prietene, televizorul si mancarea." . Zambi fericita. Ce putea merge rau in cael moment?
Deodata, un fosnet puternic ii intrerupse dispoziția de relaxare, iar Mihaela simti cum sacosa din mana ei dreapta deveni mai usoara. Se rupsese. "Dar cum?!" se mira in sinea sa, incepand sa alerge dupa portocalele ce se rostogoleau pe trotuar. "Greutatea cumparaturilor mele abia atingeau un kilogram, iar sacosa era facuta pentru greutati de cinci!" Se simtea nespus de prost in acel moment, strangand tot ceea ce se imprastiase. "Bine macar ca nu e nimeni p-aici."
-Sa vedem ... -calcula ea in sinea sa. Portocale, bomboane, unt, bacon, mustar, cascaval, paine ... oh nu!
Mihaela isi luase o agenda de colorit albastra ce avea de gand sa o transforme in viitorul ei jurnal. Simtea nevoia sa isi spuna toate sentimentele fara teama de a fi judecata gresit sau de a se raspandi secretul la toata lumea. Ci ramanea acolo,pitit bine, undeva sub patul ei. Ii parea rau dupa el,deoarece arata chiar frumos. "Eh,asta e." ofta ea. "O sa imi iau un caiet din birou nefolosit si o sa il transform pe acela." . Dadu sa plece, cand ...
-Scuza-ma, cred ca agenda asta iti apartine.
Mihaela tresari. In stanga ei aparuse parca din pamant acelasi baiat brunet cu par lung strans la spate din magazin, afisand un zambet ciudat in timp ce ii intindea agenda albastra. Fata ramase blocata cateva clipe, insa se destepta, luand agenda in mainile ei, incercand sa-i zambeasca.
-Multumesc mult - zise ea.
-Chiar nu ai pentru ce - raspunse baiatul devenind serios. Poftim si o sacosa, caci se pare ca tu nu mai ai cu ce sa iti duci cumparaturile. Cu bine.
Baiatul ii lasa sacosa in brate si pleca.
"Ufff, bine ...." gandi iar fata. "Asta-i ciudat. Agenda mea nu era pe nicaieri pe langa mine,iar cu o secunda inainte de a aparea el eram sigura ca nu mai era nimic pe trotuar! Si-n plus,de unde stia el ca urma sa aibe nevoie de o sacosa, caci doar nu a cumparat nimic. Parca intrase doar ca sa vada pe mine ... Simt ceva ciudat la baiatul asta, insa nu pot sa-mi dau seama ce ..."
Mihaela se ridica in picioare, continuandu-si drumul spre casa, insa inca nelamurita. Atatea ciudatenii aveau loc si ea, fiind la mijloc, se simtea nesigura ... _________________
 |
|
 |
|
 |
 |
|
Nu puteti crea un subiect nou in acest forum Nu puteti raspunde in subiectele acestui forum Nu puteti modifica mesajele proprii din acest forum Nu puteti sterge mesajele proprii din acest forum Nu puteti vota in chestionarele din acest forum
|